DOCUMENTATII TEHNICE SI PROCEDURALE

Ținând cont de:

a). prevederile Legii 107/2006:

instituirea zonelor de protecție la nivelul albiilor minore (art. 40, alin. 1, lit a);

art. 27 ce precizează că eventualele exploatări de agregate minerale să se realizeze astfel încât să nu producă efecte negative asupra malurilor, precum și a altor valori;

art. 33 alin 3, respectiv alin. 7 ce interzice exploatarea de agregate minerale din zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi (art. 40. alin. 1, lit. a);

b). Situația existentă în teren unde în cele mai multe cazuri apar afectări semnificative ale malurilor și biocenozelor ripariene, datorate în mod particular exploatării (necontrolate) de resurse minerale;

c). Multitudinea de elemente de documentare în relație cu impactul și agresivitatea exploatării de resurse minerale din albiile minore, amintind aici:

* * * (2002): “Waterway transport on Europe’s Lifeline, the Danube – Impact, Threats and Opportunities”, WWF
* * * „Hydraulic Impacts of Quarries and Gravel Pits”;
* * * SedNet (2006): “Sediment Management – an essential element of River Basin Management Plans”, Venice
Brown, A., V., Lyttle, M., M., Brown, K., B. (1998): „Impacts of Gravel Mining on Gravel Bed Streams”, Transactions of the American Fisheries Society 127:979–994;
Ferrer-Boix C., Martín-Vide J.P., (2008): „ Mathematical model for river bed degradation due to gravel mining”, Technical University of Catalonia, Jordi Girona 1-3, D1, 08034 Barcelona, Spain;
Greis, S., Cheverşan, M., Drobot, R. & Colab. (2012): “Use of risk information and risk maps in spatial planning – Experiences and lessons learned of pilot actions of the Danube Floodrisk project”, Report 7.3.
Hayer, C.-A., Irwin, E., R. (2008): “Influence of Gravel Mining and Other Ffactors on Detection Probabilities of Coastal Plain Fishes in the Mobile River Basin, Alabama”, Trans. Am. Fish. Soc., 137:1606-1620
International Commission for the Protection of the Danube River: (2009): „Danube River Basin District Management Plan”, IC/151, Vienna International Centre
Ivan, V. (2001): „Particularităţi ale staţiunilor degradate din luncile râurilor Siret, Bârlad şi Prut. Predispoziţia la degradare a terenurilor din lunci”, Anale, Secţ. Silvotehnică: 119-124
Kondolf G. M., (1997): „Hungry Water: Effects of Dams and Gravel Mining on River Channels”, Environmental Management Vol. 21, No. 4, pp. 533–551;
Kori, E., Mathada, H. (2012): An Assessment of Environmental Impacts of Sand and Gravel Mining in Nzhele Valley, Limpopo Province, South Africa”, 3rd Int. Conf. on Biol., Env., Chem., IPCBEE vol. 46: 137-141
Murariu, D., Tatole, V. Eds. (2010): “Studiu privind impactul activităţii de extracţie nisip şi pietriş asupra caracteristicilor sitului de importanţă comunitară Lunca Buzăului şi zona adiacentă (inclusiv asupra speciilor din Anexa IV a Directivei Habitate) (cod CPV: 73110000-6) – Raport Final
Musah, J., A., Barkarson, B., H. (2009): „ Assessment Of Sociological And Ecological Impacts Of Sand And Gravel Mining – A Case Study Of East Gonja District (Ghana) And Gunnarsholt (ICELAND)”, Land Restoration Training Programme Keldnaholt, 112 Reykjavík
Pajer, J., Berki, I., Gribovszki, Z., & Colab. (2012): „Survey on the Process of Environmental Impacts of Opencast Mining”, International Scientific Conference on Sustainable Development & Ecological Footprint;
Pitlick J., (2001): „Relations Between Streamflow, Sediment Transport, And Aquatic Habitat in Regulated Rivers ”, Geomorphic Processes and Riverine Habitat Water Science and Application Volume 4, pp. 185-198;
Rădoane, N., Rădoane, M. (): “Monitorizarea dinamicii şi morfologiei râului Moldova în sectorul balastierelor Preuteşti – Timişeşti”
Studii parcurse în (1988:  „Hydrogeologic Investigation/Background Data Review: The Impact Of Sand And Gravel Mining On Groundwater Resources”, BCI GEONETICS, 1988;)  prin care nu au fost în măsură a identifica vreun efect cu potenţial de risc al exploatărilor de balastru din terase asupra nivelelor freatice
Temperton & Colab., (2004): Assembly Rules and Restoration Ecology – Bridging the Gap between Theory and Practice, Society for Ecological Restoration International, Island Press, Washington-Covelo-London pg.:410
Teodor, S., Trocea, I., Teleanu, B., Preda, A., Achim, D. (2011): “Determinarea potenţialului de formare a depozitelor de aluviuni în albiile râurilor – Studiu de caz: râul Ialomiţa”, INHGA, Conf. Şt. An.
The Unexamined Threat to Water Security”, Case-study report
Tockner, K., Schiemer, F. (1997): “Ecological aspects of the restoration strategy for a river-floodplain system on the Danube River in Austria”, Glob. Ecol. and Biogeogr. Lett. 6:321-329, ș.a.m.d.
d). Prevederile legislației de mediu în vigoare ce permit intervenția din motive de siguranță publică (fiind și cazul evitării unor evenimente cu efect catastrofal prin efectuarea lucrărilor de recalibrare în vederea asigurării secțiunilor de scurgere și evitarea înregistrării de viituri, respectiv revărsări și inundații);

e). Incurajarea exploatării locale a resurselor minerale din zonele de terasă în vederea creerii de noi zone umede, de tipul iazurilor piscicole, a polderelor sau a oricăror alte structuri de tipul zonelor umede, ce contribuie pe de o parte la satisfacerea cerințelor ecologice ale multor specii asociate zonelor ripariene, dar și a redobândirii funcționalității hidro-dinamice a tuturor habitatelor asociate zonelor de curgere.

Considerăm pe deplin fundamentată legal și justificată științific abandonarea practicilor de exploatare a balastrului din zonele de albie minoră.

Eventuale intervenții de recalibrare ce se impun se pot realiza în continuare, conform planurilor de gospodărire a apelor elaborate la nivel bazinal, ce au făcut obiectul reglementărilor distincte pe linie de mediu în baza HG 1076/2010, cu mențiunea că astfel de lucrări ar trebui să se desfășoare fără îndepărtarea materialului excavat și transportarea acestuia în afara albiilor majore (ex. depunere pe coronamentul de cotă maximă) măsura contribuind și servind astfel în mod direct necesității de limitare a efectelor catastrofale și descurajând exploatarea nereglementată, necontrolată și chiar abuzivă de resursă, ce contravine atât scopurilor de conservare a resurselor de apă, cât și scopurilor economice legitime, de exploatare durabilă a resurselor naturale (de ex. din terase)